Ultimele Știri (RO)

Misiunea Artemis poate colecta roci din interiorul lunar la polul sud

Artemis II
Artemis II - Reprodução/Nasa

Datele recente Pesquisas indică faptul că cel mai mare impact înregistrat vreodată în Lua a dispersat material din mantaua lunară către polul sud cu miliarde de ani în urmă. Evenimentul a modelat bazinul South Pole-Aitken, o structură colosală de peste 2.000 de kilometri în diametru situată în partea îndepărtată a satelitului. Investigațiile computaționale Simulações sugerează că mostrele colectate de astronauții Artemis în apropiere de polul sud pot conține fragmente excavate din straturile adânci ale interiorului lunar, oferind date unice despre compoziția originală a satelitului.

Asteroide a lovit Lua într-un unghi mic cu 4,3 miliarde de ani în urmă

Un alt asteroid care măsoară în jur de 260 de kilometri în diametru s-ar fi ciocnit cu Lua pe o traiectorie oblică, înclinată cu aproximativ 30 de grade, cu o viteză de 13 kilometri pe secundă. Durante impactul, porțiunea superioară a obiectului s-a desprins într-un proces numit decapitare, în timp ce miezul său dens a continuat mișcarea și a deformat suprafața fără a o pătrunde complet. Traiectoria nord-sud a Essa explică forma alungită și conică a bazinului South Pole-Aitken, o caracteristică pe care impacturile verticale sau impacturile din alte unghiuri nu o pot reproduce.

Artemis II - @nasaartemis
Artemis II – @nasaartemis

Impactul a îndepărtat și a ejectat roci de la adâncimi mai mari de 90 de kilometri, trimițând o parte din acest material către marginea de sud a bazinului. Structura rezultată are o adâncime care variază între 6 și 8 kilometri în diferite puncte, consolidându-se ca cel mai vechi reper păstrat în Sistema Solar.

Simulações a testat mai multe scenarii de coliziune

  • Asteroide diferențiat cu un miez de fier și manta stâncoasă a reprodus structura crustalei observată.
  • Impactos de mare viteză, în unghi drept, a generat cratere care erau mai circulare și prea adânci.
  • Apenas traiectoria oblică a explicat asimetria și forma conică a bazinului.
  • Procesul complet de colaps și curgere a crustei a durat aproximativ trei ore în model.

Echipa de cercetare Equipes a rulat modele tridimensionale cu variații în dimensiunea, viteza și unghiul impactorului. Miezul metalic al asteroidului a contribuit la deformarea asimetrică fără a distruge complet crusta locală. Rezultatele combină datele de topografie, gravitație și compoziție obținute de orbitatorii lunari, întărind acuratețea simulărilor.

Amostras din mantaua lunară aduce un potențial științific fără precedent

Astronautas din Artemis III și misiunile ulterioare intenționează să aterizeze în regiunile din apropierea polului sud lunar. Simulările indică faptul că aceste locații se află în zona de ejecție a bazinului South Pole-Aitken, făcând posibilă colectarea materialului din mantaua lunară. Cientistas se așteaptă ca mostrele să conțină o compoziție unică din interiorul lunar, un tip de fragment care a ajuns rar la Terra până în prezent.

Materialul ar ajuta la înțelegerea diferențierii interne a Lua și a evoluției termice după formarea acestuia. Amostras din mantaua lunară ar furniza date despre compoziția originală a satelitului și ar ajuta la calibrarea cronologiei impacturilor la începutul Sistema Solar. Determinar vechimea exactă a bazinului rafinează modelele despre bombardamentul puternic târziu, o perioadă critică în istoria Sistema Solar timpurie.

Lunar Exploração câștigă relevanță științifică suplimentară

Polul sud lunar era deja o țintă prioritară pentru misiunile Artemis din cauza prezenței gheții în craterele umbrite permanent, o resursă esențială pentru viitoarele baze umane. Odată cu această descoperire, regiunea are un potențial extraordinar pentru studierea interiorului lunar, crescând semnificativ valoarea științifică a explorării. Astronautas va putea colecta roci și regolitul pe plimbări extravehiculare, cu analize de laborator pe Terra identificând semnăturile chimice și izotopice ale mantalei.

Viitorul Orbitadores poate mapa mai detaliat distribuția ejectelor în bazinul South Pole-Aitken. Combinația datelor colectate in situ și a observațiilor de la distanță va consolida concluziile științifice și va consolida înțelegerea despre începuturile Lua și Sistema Solar.

To Top