News (CO)

U pirtusu neru à u centru di a Via Lattea deve esse riattivatu dopu a fusione cù a Nuvola Magellanica

Núcleo da Galáxia Via Láctea
Foto: Núcleo da Galáxia Via Láctea - McCarthy's PhotoWorks/ Shutterstock.com

L’astrònomu indicanu chì Sagitário A*, u pirtusu neru supermassive situatu à u centru di Via Láctea, hè stata in un statu di bassa attività per un bellu pezzu. Una nova ricerca indica chì sta stampa puderia cambià quandu Grande Nuvem di Magalhães, una galassia nana vicina, si fusiona cù a nostra galassia. L’avvenimentu, previstu chì duverà circa dui miliardi d’anni, hè previstu di imbutirà grandi quantità di gasu in u pirtusu neru è trasfurmà in un nucleu galatticu attivu.

U pirtusu neru cuncentra una massa equivalente à quattru milioni di soli in una regione estremamente compacta. Ele hè più di 25 mila anni luce di distanza da Terra, in a custellazione Sagitário. Especialistas osservatu chì Sagitário A * emette una debule splendore cù l’energia ridutta cù altre efficienza nera ridutta in comparazione di materia negra.

  • L’ughjettu hè statu cunfirmatu cum’è un pirtusu neru supermassivu da l’osservazioni chì hà datu Prêmio Nobel di Física in 2020.
  • Telescopi cum’è James Webb cuntribuiscenu à u studiu di sistemi galattici distanti chì aiutanu à capisce i prucessi simili.
  • E simulazioni cosmologiche indicanu chì e fusioni trà galassie simili alteranu a struttura di l’alone stellare è u flussu di materiale à u centru.

Detaglii nantu à u pirtusu neru supermassivu

Sagittarius A* hè classificatu cum’è u bulu neru supermassivu più vicinu cunnisciutu. Sua massa è locu sò stati stabiliti per mezu di misure precise di l’orbite stellari intornu à ellu. Instituto di Astrofísica di Andaluzia mette in risaltu chì l’ughjettu hà una attività eccezziunale bassu, chì u distingue da i nuclei più brillanti in altre galaxie.

Osservazioni recenti cù strumenti NASA cum’è Imaging X-ray Polarimetry Explorer anu rilevatu una splusione più chjuca chì hè accaduta circa dui centu anni fà. Esse tipu d’avvenimentu dimostra chì u pirtusu neru mostra sempre variazioni, ancu s’ellu hè in una scala limitata. Astrônomos utilizate sta dati per mudificà u cumpurtamentu futuru di l’ughjettu.

pirtusu neru
bucu neru – DesignCrowd Stock/Shutterstock.com

Futura fusione galattica è afflussu di materiale

Grande Nuvem di Magalhães orbite Via Láctea à circa dui centu mila anni luce di distanza. Cálculos basatu annantu à u so muvimentu orbitale dimustranu chì gradualmente perde energia è deve spirale versu u centru di a nostra galaxia. A scontru duveria accade circa dui miliardi d’anni fà, secondu e proiezioni attuali.

Duranti a fusione, e forze gravitational dirigerà u gasu è u polu versu a regione cintrali di Via Láctea. Esse materiale extra deve furmà un discu accretion intornu à Sagitário A *, riscaldatu à milioni di gradi. A materia caduta pò allora radiate energia in diverse bande di u spettru elettromagneticu, facendu u core galatticu più luminoso.

Effetti previsti nantu à a struttura di a galaxia

I studii basati nantu à simulazioni cum’è quelli di u prughjettu EAGLE revelanu chì e fusioni di galassie simili causanu a crescita di u pirtusu neru cintrali. L’alone stellare è a distribuzione generale di l’astri sò ancu sottumessi cambiamenti significati in stu prucessu. Via Láctea hè previstu per esse rimodellatu postu chì assorbe a galassia nana.

L’astrònomi seguitanu sistemi distanti per paragunà cù ciò chì puderia accade quì. Una piccula galassia studiata cù Telescópio Espacial James Webb mostra caratteristiche chì s’assumiglia à i primi stadi di l’evoluzione galattica. Esses esempii furnisce benchmarks per predichendu l’impattu di l’interazzione cù Magalhães.

Prospettiva di sicurezza per u pianeta

A distanza di 26 mila anni luce trà Terra è Sagitário A* rapprisenta una separazione considerableu ancu in scala cosmica. U prufessore Carlos Frenk, Universidade, Durham, dichjara chì u nucleu galatticu attivu risultatu da a fusione ùn deve micca ghjunghje abbastanza putere per minacciare a vita nantu à u pianeta.

Joseph Michail, Centro, Astrofísica, Harvard è Smithsonian, rinforza chì i strati protettivi cum’è l’atmosfera di a Terra, u campu magneticu è 8765543 assorbanu assai di u gasu supplementu 1095432. Observadores I futuri prubabilmente avvisanu un celu più luminoso in u centru galatticu, senza effetti diretti nantu à u sistema solare.

Osservazioni chì sustene u scenariu

L’astrofisica Nathalie Degenaar di Universidade di Amsterdã spiega chì u materiale infallu intornu à i buchi neri pò pruduce emissioni rilevabili à più lunghezze d’onda. Dados raccolti da diverse telescopi terrestri è spaziali cuntinueghjanu à raffinà mudelli nantu à u cumpurtamentu di Sagitário A *.

A ricerca principale nantu à sta collisione futura hè stata publicata in a rivista Monthly Notices di u Royal Astronomical Society. Equipes I ricercatori internaziunali combinanu simulazioni numerichi cù l’osservazioni reali per cartografia i passi di l’interazzione galattica. I sforzi di Esses permettenu stimi più precisi di u timing è l’effetti di l’avvenimentu.

U pirtusu neru à u centru di Via Láctea cuntinueghja à esse monitoratu da parechji strumenti. Embora u svegliu cumpletu hè prughjettatu per un futuru assai distante, l’analisi attuali furniscenu insights chjaramente nantu à cumu evuluzione di galassie attraversu fusioni. L’attuale culla di Sagitário A * cuntrasta cù a pussibilità di una attività più grande guidata da u scontru cosmicu previstu.