News (RO)

Sonda spațială NASA detectează vânturi galactice de 3 milioane km/h în formarea de stele active

Nasa
Foto: Nasa - DiegoMariottini/ Shutterstock.com

Oamenii de știință din Missão din Imagem și Espectroscopia din Raios Fenomenul are loc în nucleul galaxiei, situat la aproximativ 12 milioane de ani-lumină de Espectroscopia, unde se creează o activitate intensă de formare a stelelor cu temperatură ridicată și o activitate ridicată de stele. Datele dezvăluie că gazul supraîncălzit este expulzat continuu, transportând materie până la capetele sistemului galactic.

Descoperirea a fost publicată în jurnalul Nature miercuri, 25 martie, și reprezintă un progres semnificativ pentru astronomia modernă. Echipa de cercetători a folosit instrumente de înaltă precizie pentru a măsura radiația de raze X emisă de fierul supraîncălzit în centrul galaxiei. Observațiile demonstrează că căldura din centrul galactic atinge 25 de milioane de grade Celsius, creând forța necesară pentru a conduce vânturile cosmice la scară masivă.

  • Galaxy Messier 82 este clasificată drept galaxie cu izbucnire de stele, deoarece formează stele de zece ori mai repede decât Via Láctea.
  • Instrumentul Resolve de pe nava spațială Xrism a jucat un rol esențial în capturarea vitezelor fără precedent ale fluxului de gaz fierbinte.
  • Regiunea centrală a galaxiei expulzează anual echivalentul masei a șapte sori în spațiul intergalactic.
  • Datele colectate de telescoape precum Hubble, James Webb și Chandra ajută la înțelegerea fluxului de praf și gaz rece.

Viteza vântului depășește predicțiile modelelor astronomice

Cercetătorii au observat că viteza măsurată de 3,2 milioane de kilometri pe oră depășește ceea ce era prezis de unele modele teoretice clasice dezvoltate în anii 1980. Șocurile rezultate din formarea stelelor și exploziile supernovei din apropierea miezului sunt responsabile pentru încălzirea gazului și inițierea acestei mișcări puternice.

Capacitățile tehnologice ale misiunii Xrism au făcut posibilă, pentru prima dată, testarea acestor ipoteze cu precizie matematică și vizuală. Fluxul de ieșire este atât de intens încât reușește să conducă vântul galactic către marginile exterioare ale structurii, depășind barierele gravitaționale interne ale galaxiei.

Enigma masei solare intrigă oamenii de știință din misiunile spațiale

Măsurarea materialului expulzat a arătat că centrul galaxiei expulzează suficient gaz pentru a forma șapte sori în fiecare an pe Pământ. Cu toate acestea, calculele indică faptul că doar patru mase solare sunt integrate în vântul mai mare și mai rece care se extinde peste periferia galactică.

Această discrepanță a trei mase solare suplimentare creează un mister cu privire la destinația finală a acestui material supraîncălzit care părăsește miezul. Astronomii nu au stabilit încă dacă acest surplus scapă din galaxie într-o formă încă nedetectată de gaz fierbinte sau dacă rămâne undeva la mijloc.

Formarea accelerată a stelelor în Galaxia Trabucului

Messier 82 este cunoscut în mod popular ca Galáxia din Charuto datorită formei sale alungite și prezenței vântului rece vizibil. Esses Fluxuri de gaz și praf se extind la aproximativ 40.000 de ani lumină de la miez, creând un nor vast în jurul structurii stelare principale.

NASA
NASA – daily_creativity/shutterstock.com

Activitatea intensă de naștere a stelelor consumă resursele gazoase ale galaxiei într-un ritm frenetic, mult mai mare decât cel observat în galaxiile spirale obișnuite. Esse Procesul „starburst” este motorul principal care generează presiunea necesară pentru vânturile de milioane de kilometri pe oră înregistrate de Nasa.

Tehnologia cu raze X permite măsurători de înaltă precizie

Utilizarea senzorilor de raze X este esențială pentru a vedea prin norii denși de praf care blochează lumina vizibilă din centrul galaxiei. Fierul prezent în gazul supraîncălzit funcționează ca un marker chimic, permițând instrumentelor să identifice viteza exactă cu care se mișcă materia.

Succesul acestei măsurători deschide calea misiunii de a continua observarea altor sisteme similare din universul profund. Echipa plănuiește să folosească aceste date pentru a perfecționa simulatoarele de evoluție a galaxiilor și pentru a înțelege modul în care feedback-ul stelar influențează creșterea galaxiilor de-a lungul miliardelor de ani.

Impactul presiunii termice asupra mediului intergalactic

Presiunea termică generată de cele 25 de milioane de grade Celsius funcționează într-un mod analog cu sistemele meteorologice din Terra, deplasând mase din zonele de înaltă presiune în joasă presiune. Esse Deplasarea la scară largă a materiei modifică compoziția mediului intergalactic, îmbogățind spațiul gol cu ​​elemente grele forjate în stele.

Mișcarea constantă și rapidă a acestor vânturi asigură că galaxia își pierde masa într-un ritm accelerat, ceea ce ar putea afecta longevitatea sa viitoare. Estudar Această dinamică este vitală pentru a prezice cât de mult își poate menține o galaxie cu izbucnire de stele înainte de a rămâne fără combustibil.

Cercetările vor continua să caute răspunsuri despre fluxul de gaz

Misiunea spațială va continua să monitorizeze Galáxia și Charuto pentru a identifica noi modele de comportament în vânturile termice. Oamenii de știință speră că observațiile viitoare vor dezvălui calea maselor solare lipsă și vor confirma dacă razele cosmice exercită presiunea principală asupra fluxurilor de ieșire.

Noile date colectate permit astronomiei să abandoneze modelele simplificate în favoarea unor descrieri mai complexe ale realității cosmice. Integrarea diferitelor telescoape spațiale va continua să fie principala strategie de cartografiere a universului în mai multe frecvențe de lumină și radiație.

Misiunea Xrism redefinește limitele cunoștințelor astronomice actuale

Colaborarea internațională condusă de Nasa și agenția spațială japoneză demonstrează importanța instrumentelor specializate de spectroscopie. Precizia obținută în Galáxia Messier 82 este doar începutul unei serii de studii asupra obiectelor de înaltă energie, cum ar fi găurile negre și clusterele de galaxii.

Înțelegerea acestor vânturi galactice ajută la explicarea de ce unele galaxii încetează să crească, în timp ce altele continuă să evolueze. Studiul Messier 82 servește ca un laborator natural pentru observarea proceselor fizice extreme care nu pot fi reproduse în condiții terestre.

Contextul istoric al observațiilor galaxiei Messier optzeci și doi

Primele teorii despre modul în care funcționează galaxiile explozive au apărut în urmă cu mai bine de patruzeci de ani. Desde Apoi, tehnologia a evoluat de la telescoape terestre limitate la observatoare orbitale capabile să capteze particule subatomice și radiații invizibile pentru ochiul uman.

Confirmarea vitezei de 3,2 milioane de kilometri pe oră validează zeci de ani de muncă teoretică a mai multor astrofizicieni de pe tot globul. Avansul reprezintă o piatră de hotar în istoria explorării spațiului și în capacitatea noastră de a interpreta semnale care vin de la distanțe de neînțeles.

Măsurătorile indică faptul că mediul spațial este mult mai dinamic și mai violent decât ar putea sugera imaginile statice la prima vedere. Natura acestor vânturi arată că galaxiile sunt sisteme deschise, în schimb constant de materie și energie cu vidul din jurul lor.