Studiul dezvăluie că cometa interstelară 3I/ATLAS a apărut pe o stea veche săracă în metal din Calea Lactee

Un studiu recent sugerează că cometa interstelară 3I/ATLAS s-a format în jurul unei stele vechi, sărace în metal, situată în regiunea exterioară a Via Láctea. Concluzia provine din analiza detaliată a compoziției chimice a obiectului în timpul trecerii acestuia prin Sistema Solar. Pesquisadores a observat proporții izotopice ridicate de azot și carbon în gazele eliberate, care diferă de modelele găsite în cometele locale.

Cometa a fost descoperită în iulie 2025 de sistemul ATLAS, la Chile, și rapid clasificată ca interstelară datorită traiectoriei sale hiperbolice. Ele a devenit al treilea obiect de acest tip detectat vizitând regiunea noastră, după 1I/ʻOumuamua și 2I/Borisov. Astrônomos a profitat de apropierea de Sol pentru a colecta date spectroscopice precise.

Evaporarea gheții prin căldura solară a permis eliberarea de gaze, facilitând identificarea elementelor și izotopilor. Observações cu Very Large Telescope, în Chile, au evidențiat valorile izotopilor care se aliniază mai mult cu mediile stelare antice decât cu Sistema Solar de astăzi.

Origine legată de stelele antice

Compoziția chimică a 3I/ATLAS are proporții mari de izotopi, cum ar fi 14N/15N și 12C/13C. Valorile Esses le depășesc pe cele măsurate în cometele Sistema Solar și modelele de apropiere observate în norii moleculari vechi, reci.

Studiile indică faptul că astfel de semnături izotopice apar în condiții de metalitate scăzută, tipice stelelor formate la începutul evoluției galactice. Este posibil ca cometa să fi avut originea într-un disc protoplanetar îndepărtat, unde temperaturile scăzute au păstrat compușii volatili.

Mai multe despre subiect: Corpul interstelar 3I/ATLAS începe să se despartă după ce a ajuns la 210 milioane de kilometri de Soare

Analiza traiectoriei întărește posibilitatea ca aceasta să aparțină discului gros al lui Via Láctea, o regiune bogată în stele vechi și cu o abundență mai mică de elemente grele.

Diferențele față de alți vizitatori interstelari

3I/ATLAS se remarcă prin faptul că oferă condiții favorabile pentru observarea chimică, spre deosebire de predecesorii săi. 1I/ʻOumuamua nu a prezentat activitate cometă semnificativă, în timp ce 2I/Borisov a fost mai aproape ca compoziție de cometele solare.

Gaze precum dioxidul de carbon și monoxidul de carbon domină în coma obiectului, împreună cu urme de apă și alte molecule. Amestecarea Essa sugerează formarea în regiuni reci dincolo de linia de gheață a compușilor volatili.

Astronomii au înregistrat emisii de vapori atomici de cianură și nichel în concentrații comparabile cu cele ale cometelor locale, dar cu particularități izotopice unice care indică un mediu primordial.

Acoperire completă: News (RO)

Observații cu telescoape avansate

Telescoapele terestre și spațiale au capturat date în timpul trecerii periheliului cometei, care a avut loc în octombrie 2025.

Activitatea a crescut pe măsură ce obiectul se apropia de Sol, permițând măsurători precise ale ratelor de producție de gaz. Datele Esses continuă să fie procesate pentru a rafina modelele despre sursă.

Cometa se îndepărtează acum spre constelația Gêmeos, reducând oportunitatea pentru noi observații directe în următorii ani.

Află mai multe: Agenția spațială NASA monitorizează o nouă cometă interstelară 3I/ATLAS după detectarea semnalelor radio

Compoziția dezvăluie mediul de antrenament

Prezența unui raport ridicat de izotop de azot sugerează procese chimice la temperaturi foarte scăzute, compatibile cu vechile discuri protoplanetare. Modelos din evoluția chimică galactică indică faptul că obiectul s-ar putea fi format cu miliarde de ani în urmă.

Elementele grele apar în cantități limitate, întărind ipoteza metalității scăzute în steaua progenitoare. Caracteristica Essa diferențiază 3I/ATLAS de corpurile formate în sisteme mai recente, bogate în metale.

Analiza contribuie la înțelegerea modului în care sistemele stelare primitive au produs planetezimale volatile și bogate în gheață.

Traiectorie și implicații galactice

Viteza și direcția de sosire a cometei indică originea ei în discul gros sau subțire al galaxiei. Componentes de viteză galactică arată mișcare înclinată față de planul galactic, tipică populațiilor stelare antice.

Studiile cinematice ale analogilor galactici susțin legătura cu stelele de metalitate subsolară. Ejectarea sistemului original a avut loc probabil prin interacțiuni gravitaționale cu planete gigantice sau perturbări stelare.

Aceste informații extind cunoștințele despre diversitatea materialelor interstelare care ajung la Sistema Solar.

Pe aceeași temă: Sonda chineză Tianwen-1 înregistrează imagini fără precedent ale cometei interstelare la 30 de milioane de kilometri de Marte

Datele continuă să fie analizate

Cercetătorii continuă să examineze seturile de date colectate în timpul trecerii. Modelarea chimică și dinamică Novas poate clarifica dacă originea este exclusiv în discul exterior sau dacă există contribuții din alte regiuni.

3I/ATLAS oferă o fereastră rară pentru a studia materia dintr-un alt sistem stelar fără a fi nevoie de călătorii interstelare. Descoperirile întăresc importanța monitorizării obiectelor în vizită pentru a avansa astrofizica galactică.