Telescopul Hubble detectează jeturi duble neobișnuite pe cometa interstelară 3I/Atlas
Telescópio Espacial Hubble a înregistrat un fenomen astronomic rar: jeturi duble anormale emanate de cometa interstelară 3I/Atlas. Observațiile au fost efectuate pe 12 și 27 decembrie 2025, captând o structură complexă de praf pe măsură ce obiectul se îndepărtează de Sol. Comportamentul provoacă explicațiile convenționale ale activității cometelor și intrigă comunitatea științifică globală.
Imaginile au fost obținute de camera WFC3 UVIS de la Hubble, cu expuneri de 170 de secunde la o anumită lungime de undă pentru a evidenția praful și gazul ejectat din nucleu. Fenomenul are loc după ce cometa și-a atins periheliul, punctul de cea mai apropiată apropiere de Sol, pe 29 octombrie 2025. Persistența acestei activități neobișnuite a generat dezbateri intense despre compoziția și fizica care guvernează acest vizitator rar dintr-un alt sistem stelar.

Estrutura jeturi duble anormale
Cel mai notabil aspect este prezența unui jet proeminent, cunoscut sub numele de anticoada, care îndreaptă direct în direcția Sol. Caracteristica Essa este atipică, deoarece presiunea radiației solare împinge în mod normal praful și gazul departe de stea, formând coada tradițională. Simultaneamente, un al doilea jet, mai slab și mai difuz, a fost detectat în direcția opusă, unde astronomii s-ar aștepta să vadă umbra nucleului cometarului.
Existența a două jeturi active și opuse provoacă modelele standard de sublimare a gheții. Modelele Esses nu prezic ușor activarea simultană a ambelor părți ale nucleului. Datele din decembrie arată variații în intensitatea relativă între cele două jeturi în cele 15 zile care separă cele două sesiuni de observare Hubble.
Evolução al activității observate
3I/Atlas nu prezintă un comportament anormal pentru prima dată. În iulie 2025, Hubble a identificat un singur jet extrem de alungit, cu un raport de zece ori mai mare decât lat. Cu ocazia Naquela, jetul a prezentat o ușoară oscilație de șapte grade, sugerând originea sa într-o sursă activă situată la unul dintre polii nucleului orientat spre Sol.
Se aștepta ca această activitate să scadă sau să se schimbe drastic după periheliu. Prognozele Contrariando, activitatea nu numai că a continuat, dar a evoluat în configurația actuală cu jet dublu. Transformarea Essa oferă indicii valoroase despre procesele interne care guvernează cometa interstelară.
Hipóteses fenomen științific
- Jatos emană din regiunile active de pe părțile opuse ale nucleului cometarului.
- Energia solară Energia absorbită în timpul abordării lui Sol ar putea fi condusă prin miez.
- Calor transportat intern ar activa depuneri volatile de gheață pe partea întunecată a obiectului.
- Partículas de praf mai mare formează anticoada către Sol.
- Partículas mai mici sunt împinși de lumina soarelui, creând al doilea jet, mai slab.
Cea mai directă explicație propune că jeturile emană din regiuni active situate pe părțile opuse ale nucleului. Energia solară absorbită intens în timpul apropierii de Sol ar fi putut fi condusă prin interior, activând depozitele volatile de gheață pe partea întunecată care în mod normal nu primește lumina directă a soarelui.
O a doua teorie se concentrează pe compoziția prafului ejectat. Partículas care măsoară în jur de 10 micrometri ar fi mai puțin afectat de presiunea radiației solare și ar putea forma anticoada. Partículas mult mai mic ar fi împins cu ușurință de lumină, creând al doilea jet, mai slab, în direcția opusă. Combinația acestor două tipuri de particule ar avea ca rezultat aspectul cu jet dublu.
Debate asupra posibilei origini tehnologice
Astrofizicianul Harvard Avi Loeb a ridicat interpretări alternative care iau în considerare o posibilă origine non-naturală. Loeb susține că caracteristicile jeturilor ar putea fi în concordanță cu mecanismele de propulsie sau sistemele proiectate, cum ar fi un scut pentru a proteja un obiect de vântul solar sau un sistem de curățare pentru a îndepărta praful de suprafață tehnologic. Viziunea Essa, deși minoritară, alimentează dezbaterea despre necesitatea de a lua în considerare toate posibilitățile atunci când se analizează fenomenele anormale din obiectele interstelare.
Rezolvarea acestei dezbateri depinde de date suplimentare și mai precise. Comunitatea astronomică așteaptă observații spectroscopice efectuate de observatoare mari de la sol, cum ar fi Observatório Keck și Very Large Telescope. Analiza vitezei particulelor în jeturi va fi fundamentală: viteze foarte mari și uniforme ar favoriza ipotezele de propulsie artificială, în timp ce o distribuție variată a vitezelor ar întări explicațiile bazate pe procesele cometare naturale.
Cometa interstelară științifică Significado
3I/Atlas s-a impus drept unul dintre cele mai importante evenimente astronomice din ultimii ani. Sendo, doar al treilea obiect interstelar detectat în Sistema Solar, oferă o oportunitate fără precedent de a studia materia primă din alte sisteme stelare. Următorii pași de monitorizare se vor concentra pe măsurarea cu precizie a perioadei de rotație a miezului și analiza compoziției chimice a gazului și prafului ejectat. Noile informații Cada culese despre acest vizitator cosmic ajută la o mai bună înțelegere a formării și diversității planetelor și cometelor din galaxie, oferind date valoroase care anterior nu erau la îndemâna oamenilor de știință.

















